Am început să percep timpul ca pe un concurent în multe aspecte ale vieții noastre. Nu trece repede...ci dispare ca o nălucă....și asta nu mă prea bucură...
În ziua de azi copiii cresc precum Făt Frumos...și psihic și fizic...așa că îmi doresc să nu pierd multe din evoluția lor...
Poate de aceea am și dorința aceasta de a-mi simplifica viața, activitățile zilnice...tocmai pentru a sta cu cei dragi mai mult și să putem face lucrurile împreună.
Astăzi Matei a văzut o imagine cu un bebeluș căruia îi pupa mâna fratele lui ...de doi trei ani. M-a întrebat dacă băiatul mai mare îi mănâncă mâna celui mic. Cam așa părea...nu era o fotografie foarte reușită...iar eu a trebuit să dau explicații...
Așa am început să vorbit despre când era el bebeluș, i-am arătat ce amintiri am păstrat de atunci...Nu pot să vă spun ce încântat a fost.
Primul body a fost atracția momentului. Așa că m-am gândit să-i fac o bucurie sa-l vadă mai des.
Adevărul este că toate sentimentele frumoase și emoțiile apar...cadre din filmul tău, unul după altul, care mai de care mai fain.. Momentul nașterii cu bucuria, teama, fericirea, iubirea, toate la maximum ...Frumos!!!
Sub influența momentului am găsit primele body-uri ale copiilor și le-am înrămat.
Am avut nevoie de două rame de tablouri, hârtie de împachetat, scotch tape, hăinuțe și foarfecă.
Am acoperit cartonul din ramă cu hârtia de împachetat.
Apoi am asamblat rama cu hăinuțele ...
Poate fi un cadou frumos pentru cineva drag...o amintire prețioasă pentru noi...un reminder care ne spune cumva că ceasul își învârte rotițele...chiar dacă vrem...chiar dacă nu vrem ...
Comentarii
Trimiteți un comentariu